​​

Qīxīng Quán 七星拳
Pumnul celor șapte stele

 

Qīxīng Quán este adesea numită „Forma Reprezentativă a Stilului Shaolin” datorită agilității sale extreme și a modului în care combină atacurile fulgerătoare cu o structură defensivă impenetrabilă. Numele face referire la constelația Carul Mare (sau Cele Șapte Stele), simbolizând modul în care șapte puncte ale corpului trebuie să lucreze în armonie perfectă. Așadar, în filosofia acestei forme, aceste puncte se referă la cele șapte arme naturale ale corpului care trebuie coordonate simultan pentru a genera forță și protecție: mâinile (Pumnii/Palmele), picioarele, coatele, genunchii, umerii, șolduirle și capul.​​​

 

Pumnul celor șapte stele este considerată o formă de „luptă reală”. Nu este doar un exercițiu de estetică, fiecare blocaj este de fapt o lovitură sau o tehnică de prindere (Qin Na). Practicantul învață să folosească umerii pentru a izbi, coatele pentru a sparge garda și genunchii pentru a finaliza lupta la distanță mică.

​

Forma este recunoscută după câteva secvențe specifice care o fac să iasă în evidență cum ar fi pasul celor Șapte Stele (Qi Xing Bu), o succesiune de pași rapizi care creează un unghi de atac greu de anticipat pentru adversar. Este concepută special pentru distanțe scurte, unde coatele și genunchii devin arme  devastatoare, iar loviturile de pumn se efectueză în serie, fiind adesea executate în timp ce practicantul se află într-o poziție joasă, vizând punctele vitale ale trunchiului. Brațele sunt adesea ținute aproape de față, cu palmele orientate spre interior sau exterior, gata să agațe atacul adversarului. Forma are un caracter jucăuș, dar periculos, mișcările imitând agilitatea unei maimuțe, cu schimbări bruște de direcție și eschive scurte.​​

​

Pentru a stăpâni această formă, practicantul trebuie să aibă glezne extrem de puternice și o talie flexibilă. Secretul stă în abilitatea de a trece de la o stare de relaxare totală la o tensiune explozivă într-o fracțiune de secundă.

​