​​​​​​

Sānjiégùn 三节棍
(Bastonul în trei secțiuni)

​

Bastonul din Trei Secțiuni este una dintre cele mai complexe, periculoase și versatile arme din arsenalul Shaolin. În mâinile unui maestru, acest[ armă flexibilă combină distanța de atac a unei sulițe, forța de impact a unui baston și imprevizibilitatea unui bici. Se spune că această armă a fost inventată de Chao Kuangyin, primul împărat al dinastiei Song și un expert în artele marțiale Shaolin. Legenda spune că bastonul său lung s-a rupt în trei bucăți în timpul unei bătălii; el a unit bucățile cu lanțuri, creând astfel o armă care putea lovi „după colț” și peste scuturile inamice.

​

Arma este compusă din trei bețe de lemn de esență tare (tradițional din lemn de frasin alb), unite prin lanțuri scurte de metal. Cele trei secțiuni reprezintă simbolic cele „Trei Puteri” (Cerul, Pământul și Omul) și sunt egale în lungime, permițând utilizatorului să schimbe centrul de greutate și modul de prindere instantaneu. 

​

Forma de Sanjiegun este faimoasă pentru dificultatea sa extremă. Dacă nu este controlat corect, bastonul poate lovi utilizatorul la fel de ușor cum lovește adversarul. Wǔ Huā (舞花) - rotații de mare viteză sunt mișcări circulare rapide în jurul corpului, capului sau picioarelor, creând un scut defensiv care este aproape imposibil de penetrat. Lanțurile dintre secțiuni pot fi folosite pentru a prinde arma adversarului (spadă, suliță) și a o smulge din mână. De asemenea, bastonul în trei secțiuni prezintă versatilitate pe trei distanțe:

• Distanță lungă: Ținut de un capăt, devine un baston lung care poate lovi peste garda adversarului.

• Distanță medie: Ținut de secțiunea centrală, cele două capete pot lovi sau bloca simultan.

• Distanță scurtă: Secțiunile sunt pliate și ținute împreună, arma fiind folosită ca un baston scurt pentru autoapărare rapidă.

​