​

Taihe Quan, tradus ca „Pumnul Marii Harmonii”, este una dintre cele mai reprezentative și „blânde” forme de arte marțiale interne din Munții Wudang. Dacă alte stiluri pun accent pe explozie, Taihe Quan este chintesența păcii și a echilibrului taoist. Numele său provine de la muntele principal din complexul Wudang, Muntele Taihe, și reflectă conceptul filosofic de „Marea Harmonie” — starea în care cerul, pământul și omul sunt într-o unitate perfectă.

​​

În Wudang, se spune că „Taihe Quan este poarta de intrare în Tao”. Este forma care îi învață pe practicanți cum să fie relaxați în timp ce sunt activi. Este considerată fundația pentru stilurile mai avansate de Taiji, deoarece fără „Marea Harmonie” interioară, nicio altă tehnică nu poate fi cu adevărat eficientă. Astfel, dacă Wudang Taiji 13 este „motorul” tehnic, iar Xuan Zhen Quan este „misterul” marțial, Taihe Quan este „inima” spirituală a sistemului Wudang, fiind la fel de mult un exercițiu de sănătate pe cât este o artă de autoapărare.

​

Toate mișcările din formă sunt circulare și extinse. Nu există unghiuri ascuțite sau mișcări rigide, iar brațele descriu arcuri largi care „mătură” spațiul, simbolizând îmbrățișarea universului. Dacă în alte stiluri (precum Xuan Zhen Quan) există ruperi de ritm, în Taihe Quan viteza este, de regulă, constantă și lentă. Este ca un râu care curge liniștit la munte. Tehnica se concentrează aproape exclusiv pe neutralizare și deviere. În Taihe Quan, nu „lovești” cu agresivitate, ci „împingi” sau „muți” obstacolul din calea ta cu o forță calmă, dar de neclintit.

​